Cât păstrezi datele: termenele pentru documentele unei firme mici
Termenele din lege pentru documentele contabile, statele de salarii, dosarul de personal și filmări, plus cum stabilești și scrii un termen acolo unde legea tace.
Echipa SmartDPO
Echipa SmartDPO · Publicat 11 nov. 2026 · 10 min de citit
Pe această pagină (8 secțiuni)
Raportul ANSPDCP pe 2025 descrie o firmă de curierat care trecuse în sistemul ei intern, în dreptul unui client, mențiunea „persoană agresivă”. Firma a susținut că e doar o notă internă, „fără o perioadă de stocare stabilită”. ANSPDCP a considerat-o dată personală, prelucrată fără temei legal, și a dat o amendă de 5.095 de lei, echivalentul a 1.000 de euro, între altele pentru încălcarea principiului limitării legate de stocare (Raportul de activitate ANSPDCP pe 2025, p. 108–109).
Aproape orice firmă mică are astfel de date fără termen: facturi din primul an de activitate, dosarele foștilor angajați, emailuri cu CV-uri, filmări vechi. Aici afli ce spune GDPR, care sunt termenele fixate de legea românească pentru documentele obișnuite ale unei firme, cum stabilești singur un termen acolo unde legea tace și cum ștergi în practică.
Important: articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Pentru documentele specifice domeniului tău (medicale, bancare, de asigurări) verifică regulile profesiei sau discută cu un specialist.
Pe scurt
GDPR nu dă cifre. Spune că păstrezi datele cât e necesar scopului; termenele concrete le iei din alte legi sau le stabilești tu.
Documentele contabile, inclusiv statele de salarii, se păstrează 5 ani, de la 1 iulie a anului de după încheierea exercițiului. Situațiile financiare anuale, 10 ani.
Dosarul de personal nu are un termen în lege. Îl alegi tu și îl justifici.
Filmările cu angajați: cel mult 30 de zile. Stațiile de carburant, magazinele de peste 500 m² și alte unități din HG 301/2012 trebuie să păstreze 20 de zile.
Unde legea tace, pornești de la prescripție, de regulă 3 ani, scrii termenul în registrul prelucrărilor și îl spui oamenilor în nota de informare.
La termen ștergi peste tot: dosare, foldere, emailuri, telefoane. Păstrezi doar o evidență a ștergerii, fără datele șterse.
1. Ce spune GDPR: „cât este necesar”
Articolul 5 alineatul (1) litera e) din GDPR stabilește principiul „limitării legate de stocare”: datele se păstrează într-o formă care permite identificarea oamenilor doar pe perioada necesară scopului pentru care le-ai strâns. După aceea le ștergi sau le anonimizezi, adică le transformi astfel încât nimeni să nu mai poată afla cui aparțin.
GDPR nu spune cât înseamnă „necesar”, dar îți cere trei lucruri concrete:
să stabilești termene de ștergere sau de revizuire periodică (considerentul 39);
să spui omului cât îi păstrezi datele sau, dacă nu poți da o durată, după ce criterii o stabilești (articolul 13 alineatul (2) litera a));
să treci termenele în registrul prelucrărilor, „acolo unde este posibil” (articolul 30 alineatul (1) litera f)).
Când o lege te obligă să păstrezi un document, obligația ta legală e temeiul păstrării, iar o cerere de ștergere nu o anulează. Cum răspunzi în acest caz e explicat în articolul despre cererea de ștergere și când ai voie să refuzi.
2. Termenele fixate de lege
Tabelul de mai jos adună termenele pe care le-am găsit în legea românească pentru documentele obișnuite ale unei firme mici. Unde legea nu dă un termen, scrie asta.
| Documentul | Cât îl păstrezi | Sursa |
|---|---|---|
| Registrele contabile și documentele justificative: facturi, bonuri, extrase, state de salarii | 5 ani, de la 1 iulie a anului următor încheierii exercițiului financiar în care au fost întocmite | Legea 82/1991, art. 25 |
| Situațiile financiare anuale | 10 ani | Legea 82/1991, art. 35 alin. (3) |
| Dosarul de personal | legea nu dă un termen; fostul salariat îți poate cere copii și adeverințe, pe care le eliberezi în 15 zile lucrătoare | HG 295/2025, art. 8 |
| Evidența orelor de lucru (pontajul) | legea nu dă un termen; drepturile salariale se pot cere 3 ani | Codul muncii, art. 119 și art. 171 |
| Filmările în care apar angajați | cel mult 30 de zile, cu excepția situațiilor prevăzute expres de lege sau a cazurilor temeinic justificate | Legea 190/2018, art. 5 lit. e) |
| Filmările din stații de carburant, magazine de peste 500 m², case de schimb valutar, săli de jocuri de noroc, casierii ale furnizorilor de utilități | 20 de zile (obligatoriu) | Normele aprobate prin HG 301/2012, anexa nr. 1, art. 11 și 14–17 |
| Filmările care prind doar clienți, într-o unitate fără obligația de 20 de zile | legea română nu dă un număr de zile; îl stabilești tu, cât mai scurt | GDPR, art. 5 alin. (1) lit. e) |
Termenul de 5 ani pentru statele de salarii e relativ nou: articolul 25, în forma dată de Legea 36/2023, spune explicit „inclusiv pentru statele de salarii”. Dacă firma se închide, situațiile financiare, registrele și documentele justificative se predau la arhivele statului, potrivit legii (art. 35 alin. (4)).
Pentru fișele pacienților din cabinetele medicale, stomatologice sau de psihologie nu am inclus termene: ele vin din normele fiecărei profesii, nu din legile de mai sus. Verifică-le la colegiul profesiei tale.

Termenele din lege, pe o singură axă. Sursa: Legea 190/2018, art. 5; HG 301/2012, anexa nr. 1; Codul civil, art. 2.517; Codul muncii, art. 171; Legea 82/1991, art. 25 și 35; Codul de procedură fiscală, art. 110. Axa nu e la scară.
3. Unde legea tace: cum stabilești termenul
Pentru cele mai multe date legea nu dă un termen: contractele cu clienții, ofertele, emailurile, lista de clienți, dosarul de personal. Termenul îl stabilești tu, cu un motiv pe care îl poți explica la un control. Patru întrebări te ajută:
Pentru ce am datele? Când scopul s-a terminat (contractul s-a încheiat, comanda a fost livrată, candidatul a fost respins), începe numărătoarea.
Mă obligă o lege să le păstrez? Dacă da, termenul legii e minimul. Dacă documentul stă la baza unei înregistrări contabile, se aplică cei 5 ani din Legea contabilității.
Cât timp mă poate da cineva în judecată sau mă poate verifica cineva? Aici intră prescripția, explicată mai jos.
Am nevoie de toate datele? Uneori ajunge să păstrezi factura și să ștergi restul: telefonul, emailurile, notițele.
Prescripția, reperul cel mai folosit
Dacă un client sau un furnizor te poate da în judecată, ai nevoie de documente ca să te aperi. Cât timp poate face asta spune prescripția:
3 ani e termenul general (Codul civil, art. 2.517). Curge de la data când omul a cunoscut sau trebuia să cunoască nașterea dreptului (art. 2.523), iar la contracte, de regulă, de la data când obligația trebuia executată (art. 2.524).
3 ani și pentru drepturile salariale ale angajaților, de la data la care erau datorate (Codul muncii, art. 171).
5 ani are ANAF ca să stabilească impozite și taxe, de la 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorau; 10 ani dacă obligația rezultă dintr-o faptă penală (Codul de procedură fiscală, art. 110). Termenul se poate întrerupe sau suspenda (art. 111).
Prescripția e un reper, nu o obligație de păstrare. Poți alege un termen mai scurt pentru date de care nu ai nevoie ca să te aperi (de exemplu telefonul unui client care a cerut doar o ofertă) și trebuie să-l poți justifica pe unul mai lung.
Câteva termene stabilite de firmă
Exemple pentru „Salon Exemplu SRL”, o firmă fictivă. Nu sunt cerințe legale, ci decizii ale firmei, fiecare cu motivul ei:
| Datele | Termenul ales | Motivul |
|---|---|---|
| Contractele cu clienții și corespondența despre ele | 3 ani de la încheierea contractului | prescripția generală |
| Cererile de ofertă fără comandă | 6 luni | timpul în care clientul revine de obicei |
| Lista de clienți pentru oferte prin email | până la retragerea acordului | temeiul e consimțământul |
| Dosarul de personal | termenul ales de firmă, scris în registru | fostul angajat poate cere adeverințe pentru vechime și pensie |
4. Scrie termenul în registru și în nota de informare
Un termen care există doar în mintea patronului nu ajută la un control. Pentru fiecare activitate din registrul activităților de prelucrare, scrie termenul, de la ce moment curge și sursa lui: „5 ani de la 1 iulie a anului următor exercițiului (Legea 82/1991, art. 25)” sau „3 ani de la încetarea contractului (prescripție, Codul civil, art. 2.517)”.
Același termen apare în nota de informare, pe care o dai oamenilor când le iei datele. Dacă nu poți da o durată exactă, scrii criteriul: „pe durata contractului și 3 ani după încetarea lui”.
5. Ștergerea în practică
Termenul nu valorează nimic dacă nimeni nu șterge. Pentru o firmă mică ajunge o rutină simplă:
O dată pe an, verifică termenele expirate, de exemplu în ianuarie, după încheierea exercițiului. Ziua de 1 iulie e momentul în care expiră documentele contabile ale unui an întreg.
Caută datele peste tot: dosare pe hârtie, foldere partajate, căsuța de email, conversațiile de pe telefon, programul de facturare, stick-urile din sertar.
Hârtia se distruge cu un distrugător de documente sau printr-o firmă specializată, cu proces-verbal. Fișierele se șterg și din coșul de gunoi.
Copiile de siguranță nu le editezi una câte una; le lași să expire prin rotație și nu readuci în lucru datele șterse dacă restaurezi o copie veche.
Notează ce ai șters: categoria, perioada, data ștergerii, cine a făcut-o. Fără datele propriu-zise.
Pentru datele angajaților care au plecat, ce păstrezi și ce ștergi e detaliat în ghidul despre datele angajaților.
Greșeli frecvente
„Păstrăm tot, pentru orice eventualitate.” Nu e un scop. Fiecare categorie de date are nevoie de un termen.
Termenul de 10 ani aplicat tuturor documentelor contabile. 10 ani sunt doar pentru situațiile financiare anuale; restul, 5 ani.
Facturile șterse după 5 ani, dar copiile lor păstrate în email. Ștergerea trebuie să ajungă și la copii.
Filmările păstrate „cât ține hard-diskul”. Dacă camerele prind angajați, limita e de 30 de zile, oricât spațiu ar avea înregistratorul.
Termene diferite în registru și în nota de informare. Omul și ANSPDCP trebuie să vadă același termen.
Întrebări frecvente
Pot păstra documentele contabile mai mult de 5 ani?
Da, dacă ai un motiv concret, de exemplu un control fiscal sau un proces în curs, care poate întrerupe prescripția. Fără un astfel de motiv, datele personale din ele nu mai au scop după termen.
De la ce dată număr cei 5 ani pentru o factură din martie 2026?
De la 1 iulie 2027, dacă exercițiul financiar al firmei e anul calendaristic. Deci o poți distruge după 1 iulie 2032.
Contează dacă documentele sunt pe hârtie sau în format electronic?
Nu. Termenele sunt aceleași. HG 295/2025 permite chiar dosarul de personal în format electronic, cu respectarea regulilor de arhivare electronică.
Ce fac cu documentele dacă închid firma?
Situațiile financiare, registrele contabile și documentele justificative se predau la arhivele statului, după Legea contabilității, art. 35 alin. (4). Restul datelor le ștergi, după ce verifici că nu mai ai nicio obligație legată de ele.
Cât păstrez datele unui client care nu mai cumpără de la mine?
Legea nu dă un termen. Păstrezi factura cât cere Legea contabilității, contractul cât îți trebuie pentru o eventuală dispută, iar pentru oferte prin email doar dacă ai acordul lui și nu l-a retras.
Trebuie să-i spun omului când îi șterg datele?
Nu, dacă ștergi la termenul din nota de informare. Dacă ți-a cerut el ștergerea, îi răspunzi în cel mult o lună (articolul 12 alineatul (3) din GDPR).
Termenele de păstrare, completate în registru cu SmartDPO
În SmartDPO răspunzi la întrebări ca „Ai angajați?” sau „Ai camere video?”, iar fiecare activitate apare în registrul prelucrărilor cu scopul, temeiul legal și termenul de păstrare deja completate după practica din România; tu le verifici și le ajustezi. Documentele, inclusiv nota pentru angajați, se generează din registru, iar revizuirea anuală îți e amintită. Vezi ce face aplicația sau încearcă 30 de zile gratuit, fără card.
Surse
- Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), art. 5 alin. (1) lit. e), 12 alin. (3), 13 alin. (2) lit. a), 17 alin. (3), 30 alin. (1) lit. f) și considerentul 39 (textul în limba română de pe EUR-Lex)
- Legea contabilității nr. 82/1991, art. 25 (în forma dată de Legea nr. 36/2023) și art. 35 alin. (3) și (4), forma consolidată la 4 februarie 2025 (legislatie.just.ro)
- HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidență a salariaților (REGES-ONLINE), art. 8
- Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, art. 119 și 171, forma consolidată la 27 aprilie 2026
- Legea nr. 190/2018, art. 5 lit. e)
- Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003, aprobate prin HG nr. 301/2012, anexa nr. 1, art. 11 și 14–17 (forma consolidată la 30 mai 2025)
- Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată), art. 2.517, 2.523 și 2.524, forma consolidată la 3 mai 2026
- Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), art. 110 și 111 (legislatie.just.ro)
- ANSPDCP, Raportul de activitate pe 2025, p. 108–109
Articolul are caracter exclusiv informativ și nu constituie consultanță juridică. Informațiile pot fi incomplete sau depășite, iar felul în care se aplică depinde de situația fiecărei firme. SmartDPO nu își asumă răspunderea pentru deciziile luate pe baza lor. Pentru situația ta concretă, consultă un specialist în protecția datelor sau un avocat.
Echipa SmartDPO
Scriem despre GDPR pe înțelesul firmelor mici, pornind de la surse publice: legislația, ghidurile EDPB și comunicatele ANSPDCP, pe care le indicăm în fiecare articol. Încercăm să ținem articolele la zi, dar nu putem garanta că reflectă mereu ultimele modificări.