Fostul angajat îți cere toate datele lui: ce trimiți și ce nu

Cererea de acces venită înaintea unui proces: ce înseamnă „toate datele”, ce faci cu emailurile și filmările, ce îi datorezi după Codul muncii și când e excesivă.

Echipa SmartDPO · Publicat 20 nov. 2026 · 11 min de citit

Pe această pagină (9 secțiuni)
  1. De ce nu contează motivul cererii
  2. 1. Ce intră în „toate datele”
  3. 2. Emailurile în care apare fostul angajat
  4. 3. Filmările camerelor
  5. 4. Ce îi datorezi separat, după dreptul muncii
  6. 5. Când poți spune că cererea e excesivă
  7. Checklist pentru cererea unui fost angajat
  8. Întrebări frecvente
  9. Cererile angajaților, cu termenul calculat, în SmartDPO

În decembrie 2024, ANSPDCP a anunțat o amendă de 9.954 de lei pentru Fan Courier Express S.R.L. după plângerea unui angajat. Omul ceruse pe email o copie a datelor lui. Firma nu i-a dat-o: l-a trimis la alt departament și i-a cerut să depună o nouă cerere la alt sediu, deși avea în evidență adresa lui de email. Pe lângă amendă, a primit ordin să-i trimită copia datelor pe email, în mod securizat.

Cererea de acces vine cel mai des de la un fost angajat, de obicei în preajma unui proces: concediere, ore suplimentare neplătite, o sancțiune disciplinară. Aici afli ce înseamnă „toate datele”, ce faci cu emailurile și filmările în care apar și alți oameni, ce îi datorezi separat după Codul muncii și când poți spune că cererea e excesivă.

Important: articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Dacă ai deja un litigiu cu omul respectiv, discută răspunsul cu avocatul firmei și cu un specialist în protecția datelor înainte să-l trimiți.

Pe scurt

  • Motivul cererii nu contează. Fostul angajat are dreptul la datele lui chiar dacă vrea să le folosească într-un proces împotriva ta.

  • Răspunzi în cel mult o lună, gratuit, cu o copie a datelor și informațiile de la articolul 15 din GDPR.

  • „Copia” înseamnă o reproducere fidelă a datelor, nu neapărat toate documentele. Dai documente întregi sau extrase când fără ele datele nu se înțeleg.

  • Datele colegilor și secretele comerciale le ascunzi, dar nu refuzi pe motivul lor tot răspunsul.

  • Copiile din dosarul de personal și adeverința sunt o obligație separată, din dreptul muncii, cu termen de 15 zile lucrătoare.

De ce nu contează motivul cererii

Articolul 15 din GDPR dă oricui dreptul să afle dacă îi prelucrezi datele, să primească o copie a lor și să afle de ce le ai, cui le-ai dat, cât le păstrezi și de unde le ai. Legea nu cere un motiv.

Ghidul EDPB 01/2022 privind dreptul de acces discută exact cazul fostului angajat. La punctul 13 spune că operatorul nu analizează „de ce” cere omul, ci doar „ce” cere, și nu poate refuza pe motiv că datele ar putea fi folosite „pentru a se apăra în instanță în cazul unei concedieri”. Exemplul 1 din ghid: un angajat concediat cere, după o săptămână, toate datele lui ca să strângă probe pentru un proces de concediere abuzivă. Firma trebuie să răspundă.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat regula în cauza C-307/22 (26 octombrie 2023): prima copie se dă gratuit „chiar și atunci când această cerere este motivată în alt scop” decât protecția datelor. Cazul era al unui pacient care voia dosarul medical pentru un proces cu medicul, dar regula e aceeași pentru un fost salariat.

Termenul, verificarea identității și modelul de răspuns sunt cele din ghidul despre cererile persoanelor. Aici ne oprim la ce e diferit când cererea vine de la un fost angajat.

1. Ce intră în „toate datele”

O cerere de acces se interpretează larg: dacă omul nu limitează singur cererea, ea cuprinde toate datele care îl privesc (Ghidul EDPB 01/2022, punctul 35). Nu contează dacă sunt pe hârtie sau în calculator (punctul 98). Exemplul 16 din ghid spune că evaluările anuale, evidențele disciplinare și elementele folosite la o decizie de promovare sau de mărire de salariu sunt date ale angajatului și intră în răspuns.

La o firmă mică, datele unui fost angajat stau de obicei în:

  • dosarul de personal: contractul, actele adiționale, fișa postului, decizia de încetare;

  • salarizare și pontaj: statele de plată, fluturașii, condica sau aplicația de pontaj, concediile;

  • evaluări, avertismente, procesele-verbale de cercetare disciplinară;

  • emailul de serviciu, grupurile de chat ale echipei, telefonul de serviciu;

  • camerele video, GPS-ul mașinii de serviciu, cartela de acces;

  • datele trimise altora: contabilul, firma de medicina muncii, banca pentru salarii.

Pe lângă copie, răspunsul are informațiile de la articolul 15 alineatul (1): scopurile, categoriile de date, destinatarii, cât le păstrezi, drepturile omului și de unde ai datele. Cât păstrezi fiecare document am explicat în articolul despre datele angajaților.

Copia: datele, nu neapărat documentele

În cauza C-487/21, Österreichische Datenschutzbehörde (4 mai 2023), Curtea de Justiție a spus ce înseamnă „copie”: o „reproducere fidelă și inteligibilă a tuturor acestor date”. Dreptul include copia unor extrase din documente, a unor documente întregi sau a unor extrase din baze de date, dacă ea e „indispensabilă” ca omul să-și poată exercita drepturile. Iar de drepturile altora trebuie să se țină seama.

Practic: poți face o compilație, de exemplu un tabel cu pontajele sau un dosar cu emailurile relevante (Ghidul EDPB, exemplul 30), dar nu modifici conținutul datelor. Dacă o evaluare nu se înțelege fără contextul ei, dai documentul. Dacă trimiți electronic, omul trebuie să poată descărca fișierul; simpla vizualizare nu e copie (punctul 151).

2. Emailurile în care apare fostul angajat

Aici se blochează cele mai multe firme. Fostul angajat a trimis și a primit mii de emailuri, iar numele lui apare și în corespondența colegilor.

Câteva reguli care te ajută:

  • Datele lui, nu tot ce a scris. Îi dai datele care îl privesc: mesajele despre el, evaluarea lui, discuțiile despre plecarea lui. O ofertă pentru un client în care apare doar semnătura lui nu devine, prin asta, toată „datele lui”.

  • Poți cere precizări. Când ai un volum mare de date, îl poți ruga să spună ce perioadă sau ce subiecte îl interesează (considerentul 63 din GDPR și nota 93 din ghid). Dacă răspunde că vrea tot, îi dai tot ce îl privește.

  • Efortul nu e motiv de refuz. Faptul că îți ia mult timp nu face cererea excesivă (punctul 188). Poți însă prelungi termenul cu încă două luni dacă îl anunți în prima lună și îi spui de ce.

Datele colegilor și secretele comerciale

Articolul 15 alineatul (4) din GDPR spune că dreptul de a obține o copie nu trebuie să afecteze drepturile și libertățile altora. Ghidul EDPB (punctele 168–173) explică cum se aplică:

  • „alții” sunt colegii, clienții, dar și firma însăși, pentru secretele comerciale și proprietatea intelectuală (punctul 171);

  • interesul firmei de a nu da informații care o încurcă în proces nu e un drept protejat; contează doar secretele comerciale, proprietatea intelectuală sau alte drepturi reale (punctul 170);

  • o îngrijorare generală nu ajunge: trebuie să poți arăta concret ce drept ar fi afectat (punctul 172);

  • soluția e să faci ilizibile datele celorlalți, nu să refuzi copia (punctul 173).

Exemplul 16 din ghid se potrivește la evaluări: dacă un coleg a dat o declarație despre fostul angajat, numele colegului poate fi ascuns, dar evaluarea se dă.

Schemă în trei coloane pentru cererea unui fost angajat: ce trimiți (copia datelor din dosar, salarizare, pontaj, evaluări, emailurile despre el, filmările păstrate și informațiile de la articolul 15), ce ascunzi (numele și datele colegilor, ale clienților, secretele comerciale) și ce îi datorezi separat după dreptul muncii (copiile din dosarul de personal și adeverința, în 15 zile lucrătoare)

Ce trimiți și ce nu. Sursa: GDPR, art. 15; Ghidul EDPB 01/2022, punctele 35, 97–98 și 168–173; HG 295/2025, art. 8.

3. Filmările camerelor

Dacă ai camere care îi prind pe angajați, înregistrările se păstrează cel mult 30 de zile, cu excepțiile din lege sau din cazuri temeinic justificate (Legea 190/2018, art. 5 litera e)). De cele mai multe ori, când cererea vine după plecarea omului, filmările nu mai există. Îi spui asta în răspuns, cu termenul de păstrare.

Dacă le ai încă, de exemplu pentru că le-ai păstrat ca probă într-o cercetare disciplinară, îi dai copia, cu fețele colegilor și ale clienților blurate. Cum se face practic am explicat în articolul despre camerele video din magazin sau cabinet.

Refuzul se sancționează. În iunie 2025, ANSPDCP a anunțat amenzi pentru Piramida Trade Invest SRL, printre care 5.073 de lei pentru că firma nu a dovedit că a răspuns în cel mult o lună la cererile de acces, ștergere și opoziție și nu a dat copia înregistrărilor audio-video cerută de salariat.

4. Ce îi datorezi separat, după dreptul muncii

Pe lângă GDPR, legislația muncii îți dă obligații proprii față de un fost salariat. Ele nu înlocuiesc cererea de acces și nici invers: dacă omul cere „copiile din dosar și toate datele mele”, răspunzi la amândouă, fiecare în termenul ei.

Ce cere omulTermenulTemeiul
Copii ale documentelor din dosarul personal, certificate pentru conformitate cu originalul15 zile lucrătoare de la cererea scrisăHG 295/2025, art. 8 alin. (4)–(5)
Adeverință cu activitatea, durata, salariul și vechimeacel mult 15 zile lucrătoare de la cererea scrisăHG 295/2025, art. 8 alin. (7)
Adeverința și extrasul din registru, la plecarela încetarea activitățiiHG 295/2025, art. 8 alin. (6)
Document care atestă activitatea, salariul și vechimealegea nu dă un termenCodul muncii, art. 34 alin. (5)
Toate datele lui, cu informațiile de la art. 15o lună, prelungibilă cu douăGDPR, art. 12 și 15

Registrul general de evidență a salariaților se ține acum în REGES-ONLINE, după HG 295/2025, iar Codul muncii, art. 34 alin. (5^1), le dă salariaților și foștilor salariați acces online la datele lor din registru. Asta nu te scutește de răspunsul la cererea de acces: registrul are doar o parte din datele pe care le ai.

5. Când poți spune că cererea e excesivă

Articolul 12 alineatul (5) din GDPR îți permite să refuzi sau să ceri o taxă pentru o cerere „vădit nefondată sau excesivă”, dar dovada e a ta. Ghidul EDPB e strict. O cerere nu e excesivă pentru că (punctul 189):

  • omul nu spune de ce vrea datele;

  • scrie nepoliticos;

  • vrea să folosească datele în reclamații împotriva ta.

Poate fi excesivă când (punctul 190) omul se oferă să retragă cererea în schimbul unui avantaj, de exemplu „renunț dacă îmi plătiți salariile compensatorii”, sau când o folosește doar ca să hărțuiască firma: spune deschis că vrea să vă blocheze activitatea sau trimite cereri în serie, săptămânal. O a doua cerere pentru aceleași date, înainte să fi răspuns la prima, se poate uni cu prima (punctul 187).

Dacă refuzi, îi spui în scris de ce și că poate face plângere la ANSPDCP sau se poate adresa instanței (art. 12 alin. (4)).

Checklist pentru cererea unui fost angajat

  • Notează data primirii și calculează termenul de o lună; dacă cere și copii din dosar, notează și cele 15 zile lucrătoare.

  • Verifică identitatea cu măsură: dacă scrie de pe adresa personală pe care o ai în dosar, de regulă ajunge.

  • Ia la rând toate locurile cu datele lui: dosar, salarizare, pontaj, email, chat, camere, GPS, contabil.

  • Nu șterge și nu modifica datele lui ca să nu le dai (Ghidul EDPB, punctul 39); ce ai extras pentru răspuns păstrezi până îl trimiți (punctul 38).

  • Ascunde datele colegilor și ale clienților; notează ce ai ascuns și de ce.

  • Trimite copia într-un format pe care îl poate descărca, cu informațiile de la articolul 15 alineatul (1).

  • Păstrează dovada trimiterii și a conținutului răspunsului.

Întrebări frecvente

Pot să nu răspund până se termină procesul?

Nu. Termenul de o lună curge oricum, iar procesul nu e un motiv de amânare. Ghidul EDPB spune explicit că intenția de a folosi datele în instanță nu justifică refuzul.

Cererea a venit prin avocatul lui. Răspund avocatului?

Da, dacă avocatul are împuternicire de la el. Poți cere să vezi împuternicirea înainte să trimiți datele.

Trebuie să-i dau și notițele mele despre el?

De regulă da, dacă sunt păstrate într-un dosar sau într-un fișier și îl privesc, de exemplu observații dintr-o evaluare. Ghidul EDPB cere inclusiv observațiile subiective notate la un interviu, sub rezerva excepțiilor din lege.

Ce fac cu emailurile lui personale găsite în căsuța de serviciu?

Sunt datele lui, deci intră în copie. Nu le citi mai mult decât e nevoie ca să le identifici, iar dacă apar și alți oameni, le ascunzi datele.

Am șters deja căsuța lui de email. Am încălcat ceva?

Nu, dacă ai șters-o după regula ta obișnuită, înainte de cerere. Îi spui în răspuns că datele nu mai există. Ce nu ai voie e să ștergi date ca să nu le dai, după ce a sosit cererea (Ghidul EDPB, punctul 39).

Pot să-i cer bani pentru copii?

Prima copie e gratuită. Pentru copii suplimentare ale acelorași date poți cere o taxă rezonabilă, bazată pe costurile administrative (art. 15 alin. (3)).

Cererile angajaților, cu termenul calculat, în SmartDPO

În SmartDPO înregistrezi cererea fostului angajat răspunzând la trei întrebări, iar termenul de o lună se calculează singur și se suspendă cât aștepți dovada identității. Fișa cererii îți spune ce trebuie să conțină răspunsul, modelul îl trimiți pe email direct din aplicație, iar cronologia rămâne ca dovadă că ai răspuns la timp. Vezi ce mai face aplicația.

Surse

  • Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), art. 12 și 15, considerentul 63, text în limba română pe EUR-Lex, verificat în noiembrie 2026
  • Ghidul EDPB 01/2022 privind drepturile persoanelor vizate – dreptul de acces, versiunea 2.1 (30 mai 2024; adoptat la 28 martie 2023), punctele 13, 35, 38–39, 97–98, 151, 168–173 și 187–190, exemplele 1, 16 și 30
  • Hotărârea CJUE din 4 mai 2023, cauza C-487/21, Österreichische Datenschutzbehörde (EUR-Lex)
  • Hotărârea CJUE din 26 octombrie 2023, cauza C-307/22, FT/DW (EUR-Lex)
  • Legea nr. 190/2018, art. 5 litera e), forma consolidată pe legislatie.just.ro, verificată în noiembrie 2026
  • Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, art. 34 alin. (5) și (5^1), forma consolidată pe legislatie.just.ro, verificată în noiembrie 2026
  • HG nr. 295/2025 privind Registrul general de evidență a salariaților – REGES-ONLINE, art. 8, forma consolidată la 19.09.2025, verificată în noiembrie 2026
  • Comunicatele ANSPDCP din 23 decembrie 2024 și 26 iunie 2025, verificate în noiembrie 2026

Articolul are caracter exclusiv informativ și nu constituie consultanță juridică. Informațiile pot fi incomplete sau depășite, iar felul în care se aplică depinde de situația fiecărei firme. SmartDPO nu își asumă răspunderea pentru deciziile luate pe baza lor. Pentru situația ta concretă, consultă un specialist în protecția datelor sau un avocat.

Echipa SmartDPO

Scriem despre GDPR pe înțelesul firmelor mici, pornind de la surse publice: legislația, ghidurile EDPB și comunicatele ANSPDCP, pe care le indicăm în fiecare articol. Încercăm să ținem articolele la zi, dar nu putem garanta că reflectă mereu ultimele modificări.

Pune în practică ce ai citit.

SmartDPO completează registrul și documentele din răspunsurile tale. 30 de zile gratuit, fără card.

Încearcă gratuit